am fost la ferma

Da, am reusit sa gasesc o ferma. Dar nu in Canada pentru ca deja v-am informat ca nu e legal. Am gasit una in Niagara County, statul NY, la vreo suta patruzeci de km de la mine de acasa. M-am informat daca e legal si tot e ok. Asa ca ieri de dimineata am purces la drum cu mari sperantze. Am fost cu matusa mea si verisoara mea. Drumul liber si frumos. De fapt cel mai mult de mers e pana la granitza. Imi pare rau ca nu am luat si aparatul foto. Nici pe copii nu i-am luat. D a avut meci de hockey, iar R e cam racit asa ca nu am riscat.
GPS-ul voia sa ma "bage in ceatza". Destinatzia la sudul lacului Ontario, dar GPS-ul ne arata ruta cea mai lunga, adica vreo 600 de km. Asa ca nu l-am bagat in seama cand tzipa sa intorc. M-am luat dupa google maps. Si am ajuns foarte bine si la timp. Am mers print-o zona rurala. Case frumoase, unele noi, altele mai vechi, unele chiar parasite. Ferme la tot pasul.
Cum am ajuns la ferma am vazut caprele. Am parcat langa casa (mare si alba, dar nu prea noua). Ne-am indreptat spre grajd. A aparut un caine care a inceput sa ne latre. Am vorbit cu el si s-a calmat. Ne-am apropiat de grajd si cotetzele de pasari si a aparut si stapana, Liz. O femeie micutza, blonda cu ochi albastri si mai rotunjoara. Ne-a invitat inauntru. Era un fel de bucatarie din care intrai in grajd. Aici avea un frigider mare, o masa unde punea laptele in sticle. Am vorbit multe, mai ales despre lapte. Ce se intampla cu laptele cand este pasteurizat. Am adus sticlele, borcanele si bidoanele din masina si Liz a inceput sa le umple cu lapte din borcanele ei de cate o jumatate de galon fiecare. Am umplut tot ce aveam si am ajuns la vreo 6 galoane jumate. le-am pus in masina, am platit, apoi ne-am dus un pic in grajd sa vedem si noi animalele. Era doi vitzelushi tare dragutzi. Unul mai tupeist voia sa ne linga. Caprele erau si ele foarte frumoase. Mirosea a fan. Un grajd curat si ingrijit. Mai avea gaini, ratze, iepuri, un cal si doi caini. Doua din fete ii ajutau la treaba. Ambele adolescente. Ceilalti 3 copii ai lor au plecat de acasa, avand peste 20 de ani fiecare. Am mai vorbit cate ceva si ne-am urcat in masina. Am cerut informatii cum sa ajungem la un mall si ni le-a dat cu placere. Dar inainte de asta am intrebat cum se face untul. Nu are voie sa vanda nici unt nici branza. Asa ca ne-a spus sa adunam smantana de deasupra laptelui, o punem in borcan la caldura, apoi incepem sa agitam borcanul pana se transforma in unt. Foarte interesant.
Am plecat spre mall, care era aproape de granitza cu Canada. L-am gasit dupa un pic de bajbaiala. Nebunie acolo. Era plin de canadieni. Ne-am luat si noi cate o atentzie, apoi am hotarat ca mai bine sa plecam spre casa pana nu se face prea tarziu. Din nou am cerut indicatii pentru iesirea din state. Le-am primit si am facut cum ni s-a spus, apoi am zis ca pot sa am incredere in GPS, dar nu a fost o idee buna. Incerca iar sa ma duca pe ruta cea mai lunga. Doar dupa ce am trecut granitza arata ce trebuie. Hm. Probabil nu ii placea ideea sa trec dintr-o tzara in alta. Am mers cativa km in directia gresita, apoi am oprit la o benzinarie si am intrebat. Numa' bine ca trecusem pe langa vama. Era foarte aproape. Am stat aproape 30 de min la coada sa trecem podul spre Canada. Am fost intrebati unde locuim, cate persoane suntem si de ce valoare am facut cumparaturi. Am raspuns si ni s-a dat drumul. Peste vreo ora am fost acasa.
Data viitoare iau si aparatul foto si copiii.
Numai bine!